Un august

Scris de ruxache la data de March - 22 - 2009

Era august, mi-aduc aminte perfect cum căldura aia care sufocă umplea fiecare cameră din fiecare clipă. Aveam un geam care dădea în spatele blocului. Acolo era umbră, şi priveam cum departe, pe-un cer aproape roşu, cu dungi vişinii şi grele, un soare mare şi puternic se ducea la culcare. Şi ne uitam înfioraţi la norul din care ieşeau săgeţi de lumină, vestind încă o furtună, încă o noapte fără lumină, cu cablurile topite, apă caldă, lumânare mică şi timidă, şi-un noi cu sufletul tulbure şi carnea frântă. Nu mai voiam şi nu mai puteam să stau. Aşteptam să se facă dimineaţă să pot fugi în răcoarea mincinoasă, prin parcuri şi alei, printre maşini pline de praf şi oameni grei. Voiam să pot fugi din mine către mine. Dar am mai stat, până s-a făcut frig, până când timpul meu a devenit zăpadă. Şi atunci am ştiut să mă rostogolesc pe potecă într-un bulgăre uriaş. Am râs când a curs sânge, mă bucuram deşi ştiam că nu e normal. Am plâns când am căzut în mocirla de pe strada aia. Şi am sunat la telefon un om, doi oameni, care mi-au spus: e bine. Şi-a fost.

Poți să citești și:

  • Mori pentru a renaște – Osho
    Un rege foarte puternic poseda numeroase domenii. Era atât de bogat încât avea în serviciul său și câțiva înțelepți. Într-o zi când era foarte tulburat, i-a chemat pe înțepelți și le-a spus: ”Nu știu de ce, dar ceva mă îndeamnă să caut un inel c...
  • Să oprim timpul
    Mai repede. Tot mai repede. Din ce în ce mai repede. Să fie ritmul tot mai nebunesc, tot mai amețitor, să ne propulseze odată acolo, să fie Acum acum, să închidem ochii și să ne trezim acolo, neîntârziat să ajungem la destinația propusă indiferen...
  • Astăzi
    Cum trec zilele ca fluturii şi iar avem primăvară şi verde şi flori şi soare. Credeam că-mi mai aud gândurile vechi, dar se pare că nu mai ştiu cum să fac asta. M-am poticnit într-un prezent care îmi aruncă săgeţi cu venin din toate părţile. Or...


Ai ceva de spus?